România şi-a îndeplinit obiectivul pentru anul 2002 de a deschide toate capitolele de negociere.

România a deschis ultimele două capitole de negociere, „Libera circulaţie a serviciilor”, „Prevederi financiare şi bugetare” şi a închis provizoriu capitolul de negociere „Cultură şi Audiovizual”, cu prilejul desfăşurării Conferinţei de Aderare România-UE la Bruxelles, 20 decembrie 2002. De asemenea, au continuat negocierile la capitolul „Agricultură”, cu aspectele privind organizarea comună de piaţă, care cuprinde toate sectoarele agricole (culturi arabile, culturi de fibră, zahăr, orez, legume-fructe, lapte şi produse din lapte, bovine, ovine, carne de pasăre, vin şi băuturi spirtoase, miere, etc.), dezvoltare rurală şi silvicultura, (pentru problematica referitoare la sectorul fito-sanitar şi sanitar-veterinar, negocierile au fost deschise în octombrie 2002).
Ministrul Delegat, Negociator Şef cu UE, Vasile Puşcaş, consideră că: „Prin deschiderea ultimelor două capitole de negociere, România şi-a îndeplinit obiectivul pentru anul 2002, deschizând toate capitolele de negociere. De asemenea, în ceea ce priveşte închiderea capitolelor, este important de arătat că, prin închiderea provizorie a 16 capitole, am trecut de masa critică (de jumătate) din cele 30 de capitole. Până acum, am reuşit să negociem capitole importante pentru statuarea economiei de piaţă funcţionale şi acest lucru ne face să fim optimişti că, în cursul anului 2003, vom reuşi să îndeplinim criteriile pentru obţinerea acestui statut. „Libera circulaţie a serviciilor”, unul dintre cele două capitole deschise astăzi, va completa cadrul pentru piaţa internă, caracterizată prin cele patru libertăţi. Capitolul „Prevederi financiare şi bugetare” este extrem de important pentru negocierea fondurilor ce vor fi primite de România de la UE şi a viitoarei contribuţii a ţării noastre la bugetul Uniunii. . Închiderea provizorie a capitolului de negociere „Cultura şi audiovizualul” a fost posibilă datorită adoptării şi aplicării Legii audiovizualului şi a reglementării acestui domeniu. Sectoarele pe care le negociem acum la capitolul „Agricultura” sunt foarte importante pentru stabilirea cotelor de producţie pe care le va avea România pe piaţa Uniunii Europene, precum şi a plăţilor directe pe care le vor primi fermierii români după aderare. Aici, un rol extrem de important revine recensământului agricol, deoarece România are nevoie de o statistică foarte clară pentru a putea argumenta potenţialul său agricol pe piaţa Uniunii Europene şi solicitările de sprijin pentru agricultorii săi”.
Până în prezent, România a deschis 30 de capitole de negociere, dintre care a închis provizoriu, 16. Pentru anul 2003, obiectivul României este de a închide provizoriu cât mai multe capitole de negociere care să continue reglementarea economiei de piaţă funcţionale.

Detaliat, situaţia pentru cele patru capitole negociate astăzi, este:


Capitolul 3 – Libera circulaţie a serviciilor:
Documentul de poziţie pentru capitolul Libera circulaţie a serviciilor a fost transmis Consiliului UE în luna decembrie 2001. În cursul lunii septembrie 2002, a mai fost transmis un document de informaţii suplimentare privind implementarea acquis-ului pentru anul 2001 şi rezultatele Grupului de lucru pentru identificarea barierelor în calea liberei circulaţii a serviciilor.
Perioade de tranziţie:
România solicită două perioade de tranziţie de câte cinci ani, până la 1 ianuarie 2012, pentru transpunerea Directivei nr. 84/5/CEE, privind aproximarea legilor statelor membre referitoare la asigurarea de răspundere civilă a autovehiculelor, şi a Directivei nr. 97/9/CE, privind schemele de compensare a investitorilor.
Adoptarea şi implementarea Acquis-ului Comunitar
Serviciile financiare
Conform Raportului Comisiei Europene pentru anul 2002, România a înregistrat progrese importante la acest capitol, în special în ceea ce priveşte dreptul de stabilire şi serviciile financiare.
Un grup de lucru pentru monitorizarea barierelor din calea liberei circulaţii a serviciilor, înfiinţat în ianuarie 2002, a identificat barierele în domeniile serviciilor financiare şi nefinanciare, procesul de eliminare a acestora urmând să se desfăşoare până la data aderării.
Documentul de poziţie şi cel referitor la măsurile luate de România se referă la situaţia din domeniul serviciilor bancare, a supravegherii bancare, a capitalizării sistemului bancar. Mai sunt analizate date referitoare la autorizarea organizaţiilor cooperatiste de credit, care se preconizează a se finaliza pe parcursul anului 2002, privatizarea bancară, sectorul asigurărilor, procedura de autorizare a operatorilor din cadrul pieţei asigurărilor.
Alte domenii analizate privesc piaţa valorilor mobiliare, unde au fost elaborate patru acte normative care au transpus acquis-ul în domeniu. În sectorul investiţiilor şi pieţei valorilor mobiliare, vor mai fi transpuse directive referitoare la listarea la bursa de valori, ofertele publice şi cerinţele de informare continuă; manipularea pieţei/abuzurile pe piaţă; fondurile de investiţii; înfiinţarea Comitetului Reglementatorilor Europeni de Valori Mobiliare şi a Comitetului European al Valorilor Mobiliare).

Serviciile nefinanciare
În ceea ce priveşte serviciile nefinanciare, legislaţia românească a fost armonizată cu acquis-ul comunitar prin intrarea în vigoare a Legii 677/2001, pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. În cadrul instituţiei Avocatul Poporului s-a înfiinţat o Direcţie pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. În perioada următoare, România va transpune acquis-ul referitor la standardul clauzelor contractuale pentru transferul datelor cu caracter personal către ţările terţe În ceea ce priveşte Regulamentul 2001/45/CE, din 18 decembrie 2000, privind protecţia persoanelor cu privire la procesarea datelor personale de către instituţii şi alte organisme comunitare şi libera circulaţie a acestor date, prevederile acestuia vor fi aplicabile pe teritoriul României de la data aderării.
În acest domeniu, a fost adoptată o ordonanţă privind cadrul general de reglementare în comunicaţii, cadrul comun de reglementare pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, autorizarea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice, comerţul electronic. S-a înfiinţat Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii, care este independentă faţă de operatori, furnizori de servicii şi furnizori de echipamente.
De asemenea, este reglementat dreptul cetăţenilor români şi al celor din Statele Membre ale UE şi din Spaţiul Economic European de a desfăşura, în România, activităţi economice în calitate de angajaţi proprii. În cazul cetăţenilor ce provin din Statele Membre ale UE şi din Spaţiul Economic European, şi care doresc să desfăşoare activităţi pe cont propriu în România, aceştia vor solicita obţinerea autorizării activităţii la primarii unităţilor administrativ teritoriale în care aceştia îşi au reşedinţa.
Priorităţi:
1. 1. Alinierea deplină la acquis în domeniul financiar şi implementarea efectivă a acestuia;
2. 2. Consolidarea supravegherii prudenţiale;
3. 3. Întărirea capacităţii administrative în vederea aplicării Legii protecţiei datelor;
4. 4. Eliminarea tuturor prevederilor legale şi a practicilor administrative incompatibile cu prevederile Tratatului CE referitoare la dreptul de stabilire şi libera furnizare a serviciilor.


Cap. 29 – Prevederi financiare şi bugetare
Documentul de poziţie a fost transmis oficial Consiliului UE la 7 decembrie 2001.
Perioade de tranziţie
România solicită un aranjament tranzitoriu privind plata contribuţiei integrale la bugetul Uniunii Europene, deoarece este în situaţia de a avea nevoie, încă din primul an ca membru al Uniunii Europene, de poziţia de beneficiar net în relaţia cu bugetul general al Uniunii Europene. România solicită ca formula şi durata aranjamentului tranzitoriu să fie negociate ulterior, în funcţie de rezultatele negocierilor la alte capitole. România va negocia contribuţia la bugetul comunitar şi va trebui să demonstreze că deţine capacitatea de participare la fondurile comunitare.
Alte prevederi din documentul de poziţie
Sistemul bugetar în România
S-au făcut progrese în elaborarea bugetului de stat, bazate pe: realizarea previziunilor multianuale a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, extinderea finanţării pe bază de programe şi restructurarea cheltuielilor bugetare, în raport cu resursele şi priorităţile strategice ale fiecărui domeniu de activitate.
Contribuţia la bugetul Uniunii Europene
Procedurile tehnice de calcul ale contribuţiei la resursele proprii ale bugetului comunitar nu necesită transpunerea în legislaţia naţională şi vor fi direct aplicate, la data aderării.
România acceptă regulile şi metodologia de constituire a bugetului Uniunii Europene, prin sistemul resurselor proprii, provenind din taxele şi prelevările agricole, taxele vamale, cota asupra TVA şi cota asupra PNB.
România va fi în măsură să asigure colectarea resurselor proprii tradiţionale, calcularea bazelor de TVA şi PNB, precum şi transferul resurselor respective către bugetul comunitar.
România va organiza simulări periodice privind contribuţia sa la bugetul Uniunii Europene, la care vor participa instituţiile implicate: Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, Institutul Naţional de Statistică.
Finanţarea de la bugetul Uniunii Europene
România se aşteaptă să participe, din momentul aderării, la toate politicile şi programele comunitare finanţate din bugetul general al Uniunii Europene sau în afara acestuia. România va fi pregatită să asigure capitalul iniţial de lucru necesar pentru ca sistemul fondurilor structurale şi de coeziune să poată funcţiona.
Alte instituţii finanţate prin contribuţia Statelor Membre
România va fi pregătită să devină membră a Băncii Europene de Investiţii, la momentul aderării. Nivelul şi modalităţile de plată ale contribuţiei la capitalul social, la fondul de rezerve şi la rezervele suplimentare vor fi negociate în concordanţă cu statutul Băncii Europene de Investiţii. Banca Naţională a României va fi pregătită să subscrie la capitalul Băncii Centrale Europene, la momentul aderării.


Cap. 20 – Cultura şi politica în domeniul audiovizualului
Negocierile la capitolul 20 – Cultura şi audiovizualul au fost deschise în octombrie 2000. Ulterior, au fost transmise şi alte documente cu informaţii privind măsurile luate de România în acest domeniu.
Adoptarea şi implementarea Acquis-ului Comunitar
În poziţia sa comună adoptată la Bruxelles, pe 6 decembrie 2002 (CONF-RO 65/02), Uniunea Europeană consideră că, în urma adoptării Legii audiovizualului în iulie 2002, legislaţia românească a fost aliniată în mare măsură cu acquis-ul şi apreciază că au fost create condiţiile pentru implementarea completă a acquis-ului audiovizual până cel târziu la data aderării, inclusiv în ceea ce priveşte promovarea operelor audiovizuale europene.
Legislaţia, structura instituţională şi programele realizate de România în domeniul culturii sunt în concordanţă cu Tratele Uniunii şi cu deciziile privind Programul “Cultura – 2000”.
Audiovizual
Procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu acquis-ul în domeniul audiovizual a constat în principal în transpunerea Directivei 89/552/CEE, Directiva Televiziunea fără Frontiere, şi a Directivei 97/36/CE, care o amendează pe aceasta.
Aceasta s-a realizat prin adoptarea unei noi Legi a audiovizualului (nr.504/2002), care a intrat în vigoare pe 22 iulie 2002. Graţie consultărilor permanente între autorităţile române şi experţii Comisiei Europene, legea prezintă un grad avansat de aliniere la Directiva Televiziunea Fără Frontiere, în special în domeniile sensibile, reprezentate de: protecţia minorilor, a demnităţii umane, publicitatea, tele-shopping-ul, sponsorizarea, jurisdicţia, promovarea operelor audiovizuale europene şi a operelor audiovizuale europene create de producători independenţi, evenimentele de importanţă majoră, dreptul la replică. Pentru aplicare legii, Consiliul Naţional al Audiovizualului (C.N.A.) a emis o serie de decizii, privind: protecţia minorilor, cedarea licenţei pentru comunicaţii audiovizuale terestre, protecţia demnităţii umane, publicitatea la băuturi alcoolice distilate, autorizarea de retransmisie a programelor, dreptul la replică, procentul operelor audiovizuale româneşti, acordarea licenţei audiovizuale şi emiterea deciziei de autorizare pentru radiodifuzarea prin mijloace radio-electrice terestre a serviciilor de programe.
România s-a angajat să efectueze, înainte de sfârşitul lui 2004, modificările tehnice la Legea nr. 504/2002, referitoare la stabilirea jurisdicţiei şi restricţia retransmiterii. De asemenea, se vor adopta decizii pentru finalizarea armonizării cu Directiva Televiziunea Fără Frontiere. Proiectul legii de ratificare a Convenţiei privind Televiziunea Transfrontieră şi de acceptare a Protocolului Adiţional la aceasta, a fost dezbătut în şedinţa Guvernului din 26 iulie 2001, şi a fost aprobat de ambele Camere ale Parlamentului.
Printre realizările de la acest capitol, trebuie menţionată şi adoptarea Legii pentru ratificarea Convenţiei europene asupra coproducţiilor cinematografice.
Participare la programele comunitare de cultură şi audiovizual
În cadrul participării României la Programul “Cultura 2000”, al Uniunii Europene, la data de 27 iunie 2002 a fost semnat, între Ministerul Culturii şi Cultelor şi Comisia Europeană, Contractul Punctului de Contact Cultural România, prin care se aprobă o contribuţie pentru finanţarea din bugetul UE a activităţilor.
România a participat la programele lansate în cadrul iniţiativei “Eureka Audiovizual”, beneficiind de susţinere pentru organizarea şi funcţionarea unei Antene informaţionale, şi este membru al Eurimages din 1998. Ţara noastră s-a bucurat de sprijin financiar şi pentru programele specializate vizând coproducţia unor opere cinematografice, şi în domeniul distribuţiei, prin realizarea unei mini-reţele de difuzare, destinată promovării producţiilor europene.
Capacitate administrativă a Consiliului Naţional al Audiovizualului
Până la sfârşitul anului 2003, se vor lua măsuri pentru întărirea deplină a capacităţii instituţionale a Consiliului Naţional al Audiovizualului, conform standardelor europene. Până acum, au fost deja adoptate măsuri care au condus la consolidarea capacităţii de verificare a modului în care se respectă prevederile legale: numărul de personal al Consiliului Naţional al Audiovizualului a crescut, ca şi numărul inspectorilor teritoriali şi al specialiştilor în monitorizare, a fost completată structura Serviciului de Integrare Europeană şi a fost inclus Compartimentul pentru Unitatea de Implementare a Proiectului Phare. Pentru o mai bună pregătire a personalului, au fost organizate de către C.N.A. şi Institutul European pentru Media, o serie de seminarii consacrate atât prezentării spaţiului audiovizual comunitar, şi al celui din ţările candidate, cât şi analizării prevederilor proiectului de lege a audiovizualului din România. De asemenea, un program PHARE va ajuta CNA în îmbunătăţirea capacităţii de monitorizare a programelor audiovizuale.
Priorităţi:
1. Efectuarea ultimelor modificări la Legea audiovizualului nr. 504/2002;
2. Consolidarea capacităţii administrative.


Capitolul 7 – Agricultura
Negocierile pentru capitolul “Agricultura” au fost deschise în octombrie 2002, cu domeniul fitosanitar şi sanitar-veterinar. Negocierile continuă, după conferinţa de aderare din 20 decembrie 2002, cu sectoarele: măsuri orizontale, organizare comună de piaţă, dezvoltare rurală, silvicultură.
Perioade de tranziţie
România acceptă în întregime acquis-ul comunitar privind Capitolul 7- Agricultura, în vigoare la 31.12.2001 şi va fi pregătită să îl aplice la data aderării la UE, cu excepţia situaţiilor pentru care s-au solicitat perioade de tranziţie.
România solicită 7 perioade de tranziţie, după cum urmează:
1. o perioadă de tranziţie de 5 ani, până în la data de 31.12.2011, în care să poată adopta măsuri de salvgardare la importul său de produse agricole din unul sau mai multe State Membre dacă aceste importuri produc sau ameninţă să producă perturbări ale pieţei româneşti de produse agricole ;
2. o perioada de tranziţie de 4 ani, pana la data de 31.12.2010, pentru inventarierea plantaţiilor viticole şi organizarea unui registru comunitar al acestora (Reglementarea 2392/86 şi Reglementarea 649/87) ;
3. o perioada de tranziţie de 8 ani, pana la 31.12.2014, pentru eliminarea din cultură a viilor de hibrizi direct producători (Reglementarea 1493/99) ;
4. o perioada de tranziţie de 3 ani, până la data de 31.12.2009, pentru a putea implementa la nivel naţional politica de nevaccinare pentru pesta porcină clasică (Directiva 80/217 CEE) ;
5. o perioada de tranziţie de 3 ani, până la data de 31.12.2009, pentru modernizarea şi retehnologizarea unităţilor de tăiere şi procesare a cărnii, în conformitate cu cerinţele comunitare (Directiva 64/433/CEE, Directiva 77/99/CEE, Directiva 94/65/CE, Directiva 92/118/CE, Directiva 71/118/CEE, Directiva 91/495/CE, Directiva 92/45/CE);
6. o perioadă de tranziţie de 3 ani, până la data de 31.12. 2009, pentru modernizarea şi retehnologizarea unităţilor de procesare a laptelui, precum şi pentru organizarea centrelor de colectare şi a celor de standardizare a laptelui, în conformitate cu cerinţele comunitare (Directiva 92/46/CE, Decizia 95/342/CEE) ;
7. o perioada de tranziţie de 3 ani, pana la data de 31.12.2009, pentru a se conforma cerinţelor comunitare cu privire la fermele de animale de lapte şi la calitatea laptelui crud obţinut (Directiva 92/46 CE si Decizia 89/362 CEE).

Alte prevederi din documentul de poziţie pentru capitolul « Agricultura »
Prin documentul de poziţie pentru Capitolul 7 – „Agricultura” s-a stabilit calendarul de armonizare legislativă şi pregătire instituţională pentru fiecare din domeniile acquis-ului comunitar, care permite realizarea convergenţei politicii agricole româneşti cu cerinţele Politicii Agricole Comune.
În perioada parcursă de la începutul anului 2002, România a continuat să facă progrese în adoptarea acquis-ului comunitar, iar procesul de restructurare a sectorului agricol a fost accelerat.
Procesul de adoptare şi implementare a acquis-ului comunitar a fost accelerat, în special în privinţa pieţelor agricole, creării şi întăririi asociaţiilor de producători, adoptării şi aplicării standardelor comunitare, creării sistemului informaţional de piaţă, controlului sanitar veterinar şi fitosanitar intern şi la frontiere.
Armonizarea legislativă în perioada de pre-aderare va fi finalizată în proporţie de cca. 85% în 2004, legislaţia veterinară urmând a fi transpusă în totalitate în 2003, implementarea fiind asigurată gradual, odată cu organizarea corespunzătoare a sistemelor veterinare de control şi aliniere a unităţilor de procesare la standardele europene.
Între actele normative adoptate, cu importanţă sporită în stimularea producătorilor, menţionăm: Legea zootehniei; Legea privind organizarea şi funcţionarea pieţelor produselor agricole şi alimentare în România; Legea privind exploataţiile agricole;Legea viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole;Legea privind producerea, controlul calităţii, comercializarea şi folosirea seminţelor şi materialului săditor, precum şi inregistrarea soiurilor de plante agricole; Legea privind acordarea despăgubirilor în caz de, calamităţi naturale în agricultură ; HG pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataţiile agricole; HG privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subvenţii, în anul 2002, producătorilor agricoli din sectorul animalier, pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale;

Priorităţile României, pentru anul 2003:
- - Finalizarea recensământului agricol şi evaluarea rezultatelor. Rezultatele recensământului vor constitui baza creării Registrului exploataţiilor agricole, fapt care reprezintă o pre-condiţie esenţială a definirii poziţiei României la acest capitol;
- - Susţinerea unei politici agricole şi de dezvoltare rurală coerentă. Identificarea şi adoptarea măsurilor comunitare orizontale relevante pentru priorităţile de dezvoltare agricolă şi rurală, pe termen scurt şi mediu;
- - Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi administrative a Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi a instituţiilor subordonate de a implementa Politica Agricolă Comună (PAC). În acest context, trebuie acordată o importanţă deosebită dezvoltării capacităţii de evaluare economică a diferitelor propuneri de politici în domeniu şi pregătirii structurilor administrative în vederea managementului programelor de dezvoltare rurală finanţate de Comisia Europeană;
- - Imprimarea unui ritm rapid procesului de implementare al acquis-ului comunitar, cu accent pe adoptarea standardelor comerciale şi a standardelor de calitate, protecţia sănătăţii pulice, crerea sistemului informaţional al pieţei şi controlului veterinar şi fitosanitar la frontieră, dezvoltarea pieţei agricole şi întărirea asociaţiilor de producători;
- - Luarea de măsuri vizând urgentarea creării şi funcţionării structurilor de piaţă specifice sectorului agricol. Trebuie avută în vedere, cu precădere, înfiinţarea următoarelor instituţii:
¨ ¨ Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS), instituţie prin a cărei funcţionare deplină România va putea beneficia la data aderării de cea mai mare parte a subvenţiilor comunitare, respectiv de plăţile directe;
¨ ¨ Agenţia de Plăţi şi Intervenţie, organism care va gestiona fondurile comunitare destinate plăţilor directe şi derulării măsurilor de dezvoltare rurală prin intermediul FEOGA.
¨ ¨ Sistemul Informaţional Veterinar Integrat, vizând crearea bazelor de date pentru identificarea şi înregistrarea animalelor, notificarea bolilor transmisibile ale animalelor (ADNS), crearea reţelei computerizată veterinară ANIMO şi reţelei computerizată veterinară pentru controlul importurilor SHIFT;
- - Finalizarea procesului de privatizare a fermelor de stat şi de restituire a terenurilor agricole şi forestiere, luându-se măsuri de sprijinire a eficienţei şi capacităţii competitive a sectorului privat din agricultură;
- - Implementarea completă a sistemului naţional de identificare a animalelor.

---

Autor : loredana_user
Data publicării: 20 Dec 2002 - 11:00