Şefii de state şi de guverne din ţările membre ale Uniunii Europene şi din cele zece state candidate au ajuns la un acord asupra formulei de extindere a Uniunii Europene cu zece noi state, începând din 2004.

Conform deciziei luate la Summit-ul de la Copenhaga, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia şi Slovenia vor putea adera la Uniunea Europeană pe 1 mai 2004. Conform acordului, noile state membre vor beneficia de un pachet pentru dezvoltare rurală adaptat cerinţelor acestora şi care cuprinde condiţii mai favorabile decât cele aplicate actualelor ţări membre. Suma disponibilă pentru cele zece state candidate a fost fixată la 5,1 miliarde EURO pentru perioada 2004-2006. Ajutoarele directe pentru noile state membre vor fi introduse progresiv într-un interval de zece ani. Astfel, în 2004, noile ţări membre vor primi 25% din ceea ce primesc agricultorii din statele membre, nivelul va atinge 30% în 2005 şi 35% în 2006. La aceste sume s-ar putea adăuga 30% în 2004, dar în limita maximă de 55% din ceea ce primesc agricultorii din statele membre, 60% in 2005 şi 65% în 2006. Din 2007, noile state membre pot completa plăţile directe către proprii agricultori cu 30% peste nivelul plăţilor corespunzătoare anului respectiv, însă finanţarea trebuie să fie integral din fondurile naţionale. Pentru Cipru si Slovenia au fost stabilite prevederi speciale, care ţin cont de sistemele interne de asistenţă ale acestora în perioada premergătoare aderării. In schimb, agricultorii din noile state membre vor avea acces complet şi imediat la măsurile comerciale stabilite prin Politica Agricolă Comună, printre care se numără restituirile la export şi intervenţia în cazul unor produse precum cerealele, laptele praf degresat şi untul, ceea ce va contribui la stabilizarea preţurilor şi veniturilor agricultorilor.

Exprimându-si satisfacţia în legătură cu deciziile luate în cadrul summit-ului, Franz Fischler, Comisarul European pentru Agricultură, Dezvoltare rurală ş Pescuit a făcut următoarele comentarii: "Aceasta este o zi foarte importantă pentru Europa - pentru Uniunea Europeană, pentru ţările candidate şi pentru agricultorii din acestea. Liderii statelor candidate se pot întoarce acasă cu fruntea sus pentru ca au obţinut un pachet financiar foarte avantajos pentru comunităţile lor de agricultori. Acordul este bine dimensionat, gândit pe termen lung şi adaptat necesităţilor cu care se confruntă sectoarele agricole ale celor zece noi state membre. Statutul de membru al Uniunii Europene va contribui la dezvoltarea sectorului agricol din fiecare nou stat membru. Producătorii şi cei care prelucrează produsele agricole vor avea acces la o piaţă internă imensă, extinsă la 500 de milioane de consumatori. In cadrul Politicii Agricole Comune, agricultorii vor beneficia de preţuri mai stabile, ceea ce va conduce la o stabilitate mai mare a veniturilor obţinute din agricultură. In plus, agricultorii şi sectorul rural vor beneficia de asistenţă sporită pentru dezvoltare rurală, ceea ce va contribui la procesul de restructurare şi modernizare. Aderarea le va oferi noilor state membre şi posibilitatea de a se implica în procesul decizional legat de Europa. Prin integrarea in Uniunea Europeana, aceste ţări vor avea dreptul de a participa la luarea deciziilor legate de modul în care este condusă Europa”.

Prezentarea detaliată a deciziilor luate la Copenhaga

O politica de dezvoltare rurală care sa genereze schimbare

Pentru a se putea aborda problemele structurale specifice zonelor rurale din noile state membre, cu ocazia Summit-ului a fost adoptată o strategie de dezvoltare rurala îmbunătăţită, dotata cu un buget de 5,1 miliarde EURO pentru perioada 2004-06, de o mai mare anvergură şi consistenţă financiară, comparativ cu fondurile puse la dispoziţia actualelor state membre. Din prima zi după aderare, un set extins de măsuri de dezvoltare rurală vor fi cofinanţate până la un nivel maxim de 80% de către Uniunea Europeană.
Măsuri de dezvoltare rurala (finanţate de Uniunea Europeana în proporţie maximă de 80%) care vor fi eligibile:
q pensionarea anticipată a agricultorilor;
q sprijin pentru zonele defavorizate sau cele cu restricţii legate de protecţia mediului;
q programe de agro-mediu;
q împădurirea terenurilor agricole;
q masuri speciale pentru exploataţiile agricole care practică o agricultură de semi-subzistenţă;
q înfiinţarea grupurilor (comerciale) de producători;
q asistenţa tehnică;
q ajutor special in vederea respectului normelor comunitare.
Măsuri suplimentare de dezvoltare rurală vor fi finanţate din Fondurile Structurale pentru Agricultură(secţiunea Orientare a FEOGA- Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă).

O măsură specială în favoarea exploataţiilor care practică agricultura de semi-subzistenţă
In ţările candidate există încă multe "exploataţii care practica agricultura de semi-subzistenţă", respectiv care produc pentru consumul propriu, dar şi comercializează o parte din producţie. Aceasta măsura specifică are ca scop tocmai transformarea acestora în unităţi viabile din punct de vedere comercial, prin ajutoare de sustinere a veniturilor suplimentare pe perioada de adaptare a exploatatiilor.

O creştere progresivă a plăţilor directe

Având în vedere faptul că introducerea imediată a unor plăţi directe de 100% ar conduce la îngheţarea in stadiul actual a structurilor existente şi la încetinirea procesului de modernizare, liderii Uniunii Europene au convenit să acorde prioritate măsurilor de dezvoltare rurală si introducerii treptate a plăţilor directe, pe parcursul unei perioade de tranziţie de zece ani. Nivelul de pornire pentru anul 2004 este stabilit la 25% din plăţile efectuate în actualul sistem al Uniunii Europene, urmând să crească ulterior la 30% în 2005 şi la 35% în 2006. Intr-o a doua fază, după 2006, plăţile directe vor creste procentual astfel încât, în 2013, noile state membre să atingă nivelul aplicat la acea dată în cadrul Politicii Agricole Comune. Aceste fonduri vor putea fi suplimentate prin credite destinate dezvoltării rurale sau prin fondurile naţionale (vezi mai jos).

Posibilitatea de suplimentare a plăţilor directe prin alte tipuri de ajutoare

Noile state membre vor avea posibilitatea de a completa plăţile directe pentru agricultori în cadrul oricărei scheme care ţine de Politica Agricolă Comună, dar numai cu aprobarea Comisiei:
1. Cu 30%, ca finanţare prin credite pentru dezvoltare rurală şi din fonduri naţionale, până la limita maximă de 55% în 2004, 60% în 2005 şi 65% în 2006. Din 2007, noile state membre pot continua să suplimenteze plăţile directe cu până la 30% peste nivelul aplicabil pentru anul respectiv, dar finanţarea se va face integral din fonduri naţionale;
sau
2. Până la nivelul total al plăţilor directe pe care ar fi trebuit le primească un agricultor, în funcţie de produs, în ţara candidată respectivă înainte de aderare (2003) în cadrul unei scheme naţionale asemănătoare, la care se adaugă 10%, dispoziţii speciale urmând să se aplice pentru Cipru şi Slovenia.
Cu toate acestea, sprijinul direct total pe care îl poate primi un agricultor după aderare, în cadrul schemei corespunzătoare, incluzând toate plăţile directe suplimentare naţionale, nu trebuie sa depăşească nivelul sprijinului direct pe care acesta l-ar putea primi în cadrul schemei respective în actuala Uniune.

Punerea în aplicare într-un mod simplificat a plăţilor directe

In cadrul sistemului simplificat, noile state membre ar trebui să beneficieze de opţiunea de acordare, pe o durată limitată, a unor ajutoare directe fără legătură cu suprafaţa exploatată, aplicate întregii suprafeţe agricole. Pentru fiecare ţară, pe baza volumului total de plăţi directe şi a suprafeţei agricole utilizate, va rezulta o plată medie pe unitatea de suprafaţa. Toate tipurile de terenuri agricole sunt eligibile pentru plata. Aceasta abordare este opţională şi permite o perioadă de tranziţie. Schema simplificată este disponibilă pentru trei ani, putând fi reînnoită de două ori pentru o durata de un an. Verificarea plăţilor va fi efectuată printr-un simplu control fizic al suprafeţelor agricole, realizat, în principiu, prin intermediul Sistemului Integrat de Administrare şi Control (IACS). La sfârşitul perioadei de tranziţie, noile state membre vor intra în sistemului de plăţi directe, în forma în care acesta va fi aplicabil la acel moment.

Cotele de producţie bazate pe perioadele de referinţă recente

Consiliul a stabilit cotele de producţie pe baza celor mai recente perioade de referinţă pentru care există date disponibile. In plus, au fost luate în considerare şi aspecte specifice, precum criza din Rusia sau viitoarea trecere de la autoconsumul de lapte în gospodărie la comercializarea acestuia pe piaţă.

---

Autor : validare
Data publicării: 19 Dec 2002 - 10:30